Urmeaza destul de curand esecul politic planetar. Adevarul care ne va tulbura intotdeauna: suntem nimic fara Dumnezeu

0
53

„Singura sansa ca un bolnav sa se vindece, este sa-si accepte propria boala”

Laboratoarele istoriei au ramas fara „savanti”. Creatorii de paradigme se confrunta cu un desert ideatic si o furtuna morala, in acelasi timp… Desacralizarea actului politic si cultivarea pseudo-valorilor a atins punctul critic. Occidentul este cuprins de decadenta, iar Orientul a intrat in nisipurile miscatoare ale fundamentalismului… Secolul XXI a inceput cu o radiografie perfecta a neputintelor societatiilor, etaland in toata uraciunea ei, natura umana decazuta… Doctrina universala a armoniei si frumosului, nostalgia Edenului pierdut, crezul mantuirii, fortele motrice care au impins umanitatea spre evolutie si progres au fost inlocuite cu idei orizontale sterpe, destinate sa produca iluzii complexe, nu adevaruri simple.

In pustiul spiritual de astazi, neamul omenesc cauta anxios, carari de fuga din fata Realitatii, care se reveleaza din ce in ce mai multor oameni eliberati de jugul manipulator al puterii, cu toate componentele ei simbolice, militare si economice. Politicienii, acesti pastori moderni, care ar fi trebuit sa conduca turmele, adica popoarele spre locuri cu „iarba grasa, rauri limpezi si umbra deasa”, ceea ce s-ar traduce acum prin bunastare, libertate si siguranta, sunt posedati de duhul lacomiei si al autoritatii. De aceea nu mai exista doctrine si ideologii capabile sa ofere locul nostru natural pe pamantul datator de viata si sub cerul albastru al sperantei. Actul de guvernanta planetar si-a pierdut componenta verticala, legatura cu Dumnezeu si mai ales sensul existential.

Iata ce au produs laboratoarele istoriei, prin programele elitei oculte, de la Revolutia Franceza pana astazi:
Liberalismul
Socialismul
Comunismul
National socialismul/ Fascismul

Toate au promis „Raiul pe pamant”, dar istoria ne demonstreaza cat de inselatoare au fost.

Liberalismul a creat un sistem social functional si rezistent, fapt demonstrat de razboiul total declansat impotriva lui de celelalte trei paradigme.

Marx a visat un Eden al proletarilor, descatusati de dogmele religioase, rupti de radacinile patrimoniale si traditionale, eliberati de constrangerile sociale si a declansat un atac furibund asupra Capitalului.

Comunistii au dus mai departe Ura de clasa, declansand razboiul impotriva burgheziei, religiilor, capitalismului si conservatorismului, iar national socialsimul asociat fascismului a introdus in ecuatie superioritatea rasiala si meritocratia autarhica, visand si narcotizand popoarele cu „Reich-ul de 1000 de ani!

Oricat de imperfect este Liberalismul, prin Contractul Social propus de filosofii iluministi ai secolului al XVII-lea, a reusit sa creeze o relatie bilaterala armonioasa intre stat si cetatean, punand in dinamica parlamentarismul pluripartidic, alegerile libere, democratie, libertate de exprimare, egalitate de sanse, economie libera, drepturi si obligatii individuale.

Anti-liberalismul, denumit astazi impropriu si i-liberalism, isi propune prin Doctrina Euroasiatica, de fapt un national bolsevism, cu economie netransparenta si guvernare oligarhica, ultraconservatoare si traditionalista, sa remodeleze lumea dupa doctrina Revolutiei permanente. Speculand slabiciunile Occidentului si mai ales modificand arbitrar, printr-un razboi hibrid, alegeri electorale, aliante militare, decizii politice, Federatia Rusa a provocat SUA criticand si atacand principiile liberalismului, ajuns la stadiul cazut de „neoliberalism consumist, globalist si decadent”.

Dar, oricat de trist a ajuns astazi modelul occidental, atacat atat de doctrinele euroasiatice, cat si de fundamentalismul islamic, cu lipsa de orientare morala si agnosticismul rationalist exacerbat, tor ramane „cea mai posibila dintre lumi”. Toti cei care urasc valorile Vestului, au conturi, proprietati, haine, masini si tehnologie a acelei lumi. Cu toata ura lor in suflet, majoritatea islamistilor traiesc tot in Occident si tot indragostiti de dolar sunt… Nici unui propagandist al Kremlinului nu-i convine sa traisca ca un simplu moscovit, el uraste capitalismul decadent, de la Londra, Paris, New York, Berlin…

Promotorii anti-liberalismului, nostaligicii comunisti si nationalisti-extremisti, prietenii lui Dughin ar trebui sa-si asume onest, atunci cand lauda bolsevismul si nazismul pe care le considera mai bune decat liberalismul si cei 140.000.000 de morti violente cauzate de comunism prin formele lui extreme de stalinism si maoism si cele 6.000.000 de victime ale nazismului.

Horia Roman Patapievici observa la lansarea cartii „Statele Unite si Noua Ordine Mondiala – o dezbatere intre Olavo de Carvalho si Alexandr Dughin”: „In mod normal, in lumea in care noi traim, adica o lume care are in spatele ei, in proximitatea ei, secolul 20, cu siguranta cel mai infam secolul din istoria umanitatii, in care numai in tabara comunista statisticienii crimelor au numarat 140 de milioane de victime, o rusine te impiedica sa revendici cu voce tare doctrine care sunt responsabile de asemenea ucideri in masa. Dupa cum, daca ne referim la Holocaust, la cel de-al doilea razboi mondial si la crimele care sunt de pus in mod direct cu doctrinele fasciste si naziste si numeri zecile de milioane care vin din acest tip de doctrina, sa le invoci azi spunand ca trebuie sa inlaturam cateva lucruri rele din ele si sa pastram ce este bun in ele, dupa parerea mea, ca sa nu spun alte cuvinte tari, este vorba de un moment in care rusinea a disparut din spatiul public.”

Pare ca Europa, mai ales cea occidentala a inceput sa se plictiseasca de „modelul liberal”, se duce o prea tenace lupta cu o prea inversunata ura impotriva valorilor occidentale, mai ales a capitalismului, urat de toti, de la Marx, Lenin, pana la Putin si amicii sai.
Sa le reamintim detractorilor liberalismului ca Modelul Euro-Atlantic a impus cei patru stalpi de stabilitate, pe care nici socialismul, nici comunismul si nici nazismul nu au reusit sa-i destabilizeze, desi se straduie de la Revolutia Franceza incoace.

Iata care sunt pilonii de baza ai doctrinei liberale euroatlantice, care prin modernitate si libertate de exprimare au impus un nivel de trai acceptat de majoritatea populatiei:
Capitalism
Spiritul stiintific
Drepturile omului
Separarea Puterilor in Stat

Evident, nici un sistem uman nu poate fi perfect, tinand cont de natura noastra sufleteasca stricata. Liberalismul s-a departat de Credinta si de Spiritualitate, a crezut ca Declaratia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului este mai importanta decat Biblia. Consumismul si fetisizarea, exacerbarea sexuala, izolarea in lumea virtuala, scaderea testosteronului, lipsa entuziasmului social au facut ca astazi Occidentul sa arate imbatranit, pe alocuri chiar decrepit, imoral si impudic, dar inca functional, mentinand o relatie prietenoasa intre stat si cetatean.

Sistemul anti-liberal ne arata o fata urata si schimonosita, fardata din abundenta care ascunde, sub un zambet prefacut, rictusul dictatorial. Lumea euro-asiatica este bantuita de coruptie, crima organizata, oligarhie, dar cel mai important lucru este ca aici singura sursa de venit pentru stapani se face prin batjocorirea propriei populatii.

Ca sa fac o metafora suficient de plastica, as spune ca relatia dintre stat si cetatean in liberalism si asianism se aseamana cu cea dintr-un cuplu. In Occident, inainte sa se ajunga la consumarea actului sexual, barbatul isi invita iubita la restaurant, la club, la o plimare sub clar de luna, iar dupa, fumeaza impreuna si celebra tigara, pe cand in modelul propus de Dughin, barbatul transpirat si agresiv isi apuca cu brutalitate consoarta, o arunca intr-un colt de camera, isi satura pornirile animalice fara nici un preludiu, iar dupa, ii si trage un varf de cizma in fund, in timp ce o ameninta ca, daca il insala, o omoara… Da, sigur actul sexual e cheia, noi am traduce-o politic in: taxe si impozite…

Si pentru ca l-am pomenit pe ideologul lui Putin, Alexandr Dughin, iata un citat relevant din gandirea sa strategica: „Toti care au o analiza negativa asupra globalizarii, a occidentalizarii si postmodernizarii ar trebui sa isi coordoneze eforturile pentru crearea unei strategii de rezistenta in fata raului omniprezent. Imperiul american trebuie distrus! Scopul meu este sa recrutez soldati pentru lupta impotriva Occidentului si instaurarea imperiului eurasiatic universal!”

Si acum, un pasaj si pentru romanasii nostri, fie inculti, fie ticalosi care fac apologia apropierii de Rusia si ataca furibund Europa si SUA, din care sa inteleaga ca intotdeauna in istorie, tara noastra a fost privita la Moscova ca teritoriu ce la apartine de drept prin „ortodoxie, geografie si ideologie”.

Textul ii apartine lui Patapievici: „Ganditi-va la pozitia voastra ca roman in timp ce o cititi. Proiectul eurasiatic este un proiect care din dpdv national, pentru romani, este un proiect care pune in discutie si de fapt anuleaza statalitatea noastra. Amintiti-va, va rog, de pozitiile lui P.P. Carp. Atat din 1878, atunci cand pacea de la Berlin ne-a impus pierderea Basarabiei de Sud in favoarea aliatului nostru in razboiului cu turcii, care ne-a adus independenta, dar aliat care a stationat in Romania si care nu a mai plecat si care nu ne-a mai recunoscut cobeligeranta, intr-un secol 19 in care, de cel putin cinci ori, trupele tarului ne-au ocupat principatele. Ca romani, amintiti-va de aceasta vana importanta din cultura publica romaneasca, care este nu pozitia antiruseasca, ci pozitia lucida a aprecierii faptului ca, asa cum a spus PP Carp: Nimic cu Rusia in politica. Asta nu inseamna o atitudine ostila fata de Rusia. Absolut deloc. Suntem primii care sa o recunoastem, pentru ca cultura romana este o cultura care a fost extraordinar de deschisa pentru valorile culturii rusesti. Imi vine sa spun, nicaieri nu s-au varsat lacrimi de omotionalitate culturala fata de sensibilitatea rusa cum s-au varsat in cultura romana, pentru ca in privinta asta, romanii sunt realment infratiti cu rusii (…) Politic vorbind, politica ruseasca s-a facut intotdeauna nu cu noi, ci impotriva noastra”…