Jocul de putere planetar ca o partida de sah intre Neoliberalismul american si Traditionalismul rusesc

0
400

“Nu stim incotro ne indreptam. Stim numai ca istoria ne-a adus in acest punct”… sublinia in minunata-i carte, „Secolul extremelor”, istoricul britanic Eric Hobsbawm si tocmai de la aceasta idee sa pornim catre descifrarea codurilor si simbolurilor Noii Ordini Mondiale.

Dupa prabusirea URSS, umanitatea s-a transformat intr-o lumea unipolara si timp de un sfert de secol, SUA si-au insusit rolul de jandarm planetar si de furnizor unic al filosofiei politice ca si Ordinea Americana, initiata in ,,Lumea Noua”, odata cu fondarea Statelor Unite, cu o viziune noua asupra organizarii lumii, avand la baza instaurarea pacii prin raspandirea si sustinerea principiilor democratiei.

Impotriva unipolaritatii s-a pronuntat vehement, presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, pe 10 februarie 2007, la Munchen, in cadrul Conferintei Mondiale Pentru Politica Securitatii: “Ce este asadar o lume unipolara? (…) Un centru de putere unic, un centru de forta unic si un centru unic de decizie. Este o lume cu un singur stapan, cu un suveran unic. Si este, in definitiv, nociva (…). Bineinteles, nu are nimic de-a face cu democratia, caci democratia este, cum stie fiecare, puterea majoritatii (…). Cred ca modelul unipolar nu este doar inadmisibil pentru lumea contemporana – el este pur si simplu imposibil. Nu doar pentru ca in lumea contemporana o conducere unica n-ar avea resurse politico-militare si economice suficiente, ci pentru ca, mai presus de orice, acest model nu poate functiona, din moment ce nu este fundamentat, si nu poate fi, pe baza morala si etica a civilizatiei contemporane”.

Putin este promotorul unui alt tipar de Ordine Mondiala, bazat pe istoricul moment in care lumea a cunoscut Ordinea Estica – stabilita in cadrul Imperiului Rus, incepand din secolul al XVII-lea, cu principii contrare ordinii westfalice, afirmand rolul unui unic conducator, o Ortodoxie unificata si un program expansionist in toate directiile. Referindu-se la autoritatea Statelor Unite, analistii americani, specializati in relatii internationale, afirma ca tara lor trebuie sa fie o putere care sa aduca echilibrul in Eurasia si sa ramana o putere unificatoare in America de Nord si Europa. Insa, economistul american Jhon Kenneth Galbraith pare sa acorde credit si punctului de vedere rusesc care critica dur neoliberalismul consumist, globalizarea si pierderea identitatii popoarelor, coordonate de la Washington: „Mai presus de orice, trebuie sa renuntam la tot felul de iluzii. Experimentul neoliberal a esuat. Si a esuat nu datorita unor intamplari imprevizibile, ci pentru ca era esential si intrinsec imperfect.”

Dar, noi stim ca istoria ne invata ca umanitatea a fost si este marcata de infruntarea popoarelor mari si mici – pasnica sau razboinica -, de faptul ca nu dragostea si morala stau la temeiul existentei istorice, ci interesele, cum observa foarte bine, istoricul Dan Berindei.

Dupa un sfert de secol de lume unipolara influentata global de SUA, Federatia Rusa a reusit sa aseze ca tema majora de interes planetar revenirea la echilibrul bipolar, opunand modelului desemnat de expresia pax americana, care promoveaza valorile democratiei de tip liberal, afirmarea hotarata a drepturilor si libertatilor civice si sustine dezvolatrea societatii avand ca motor economia de piata, un alt model. Ideologii Federatiei Ruse critica dur liberalismul extrem, ca sfidare a moralei societatii si familiei, consumul exagerat si promovarea unor produse din ce in ce mai artificiale si nocive cetatenilor si globalizarea care sterge identitatea culturala, traditionala si religioasa a popoarelor.

In urma prabusirii regimurilor comuniste din Estul Europei, in 1989, presedintele Statelor Unite, George Bush, a proclamat ,,o noua ordine mondiala”, iar puterea americana s-a transformat in factor ordonator oriunde in lume unde se produce o criza.

Odata cu accentuarea conflictului din Siria, a reintrat in jocul bipolaritatii si Federatia Rusa, care se doreste sa devina al doilea factor ordonator palnetar, prin planul Euroasiatic. Deci, ne aflam cu totii, ca simpli spectatori la confrunatrea paradigmei neoliberale americane asupra lumii cu modelul de autoritate estica gandit la Moscova pe bazele Statului-Natiune, conservarea valorilor traditionale si promovarea multiculturalismului in defavoarea globalismului.

Dar, sa revenim la ideea lui Hobsbawm, de la inceputul articolului. Istoria are un mecanism superior capacitatii umane de predictie, prin urmare putem conchide ca nimeni nu va stii cum va arata lumea peste cateva decenii, in conditiile conflictului de management ruso-american.

Insa, tot istoria ne invata ca nicio inventie omeneasca nu poate dainui, in afara valorilor spirituale si ca morala, etica si solidaritea sociala sunt singurele elemente de stabilitate.