Cred cu tarie in Biserica Ortodoxa Romana, dar nu cumpar mitul „Sfintei Rusia” si nu ma las pacalit de privirea scormonitoare a Patriarhului Kirill

0
73

Mitul post liturgic, atat de drag patriarhului Kirill, cu Sfanta Rusie nu este altceva decat un predicat propagandistic prin care Federatia Rusa incearca sa inlocuiasca rusofobia poparelor ortodoxe, strivite de senilele tancurilor sovietice, dupa al Doilea Razboi Mondial, cu sentimentul pios ca doar de la Rasarit vine lumina Traditiei si a Credintei nestramutate in Dumnezeu. Inainte de a cadea vrajiti sub privirea iscoditoare a Patriarhului Moscovei si a intregii Rusii, ar fi bine sa stim cu exactitate cateva adevaruri, foarte discret ocultate de promotorii „sfinteniei” rusesti.

Numarul musulmanilor din Federatie este de aproximativ 30.000.000.
Ateii declarati sunt in numar de 40.000.000.
In 90% dintre localitatile Rusiei nu exista preoti sau biserica.
Biserica Ortodoxa Rusa (BORu) se autodefineste ca fiind multinationala, termen ce nu exista in dreptul canonic ortodox si provine din perioada comunista a URSS.

Ei bine, pornind de aici, ar trebui sa analizam cu luciditate toate predicatele propagandistice, care au inlocuit comisarii sovietici, cu prelati ortocsi, mai ales amintindu-ne de directiva lui Stalin din 1938: „Sa transformam Biserica Ortodoxa in varful de lance al intereselor noastre in lume, sa inlocuim duhovnicii cu comisari pregatiti ideologic si doctrinar pentru a combate cu putere falanga occidentului in lume, care este Biserica Catolica”.

Un alt adevar nerostit este faptul ca din 1917 pana in prezent BOR-ul nu a efectuata niciodata o recenzare cu privire la numarul ortocsilor si nici nu a publicat vreo statistica privind demografia eclesiasitica. Informatiile statistice provin exclusiv de la stat.

Conform datelor facute publice la 1 ianuarie 2015, Patriarhia Bisericii Ortoxe Ruse avea sub ascultare:
14 960 parohii si filii in 136 072 localitati existente real in tara
524 asezaminte monahale (manastiri, schituri si metocuri)
39 unitati de invatamant teologic functionale din 56 inregistrate
168 eparhii
114 748 916 credinciosi estimati (sau 80% din populatie)
12 622 380 credinciosi reali, care merg la biserica macar o data pe an (11%)
102 126 535 ”credinciosi” fictivi, care nu merg deloc la biserica, multi nu sunt cununati, iar altii nici botezati (89%).

Din analizarea acestor date statistice oficiale, rezulta o media matematica de 89 de parohii pentru 1 eparhie ortodoxa din Rusia. De asemenea,  fiecarei eparhii ii revin in medie 3,11 manastiri. O unitate de invatamant teologic functionala revine unui numar de 5,6 eparhii sau, inversand termenii, unei eparhii ii revin 0,23 scoli teologice.

Spre deosebire de realitatea rusa, in Romania situatia ortoxiei se prezinta intru cu totul alta lumina. Biserica noastra se autodefineste ca Biserica nationala, conform canoanelor, iar populatia este libera sa-si declare confesiunea cu ocazia celor cateva recesaminte organizate dupa 1989. Sa urmarim, comparativ datele statistice oferite la 1 ianuarie 2015, de unde putem constata urmatoarele componente detinute de Patriarhia Bisericii Ortoxe Romane:

13 853 parohii si filii in 13 787 localitati existe in tara
748 asezaminte monahale (541 manastiri, 192 schituri si 15 metocuri)
51 unitati de invatamant teologic functionale
29 eparhii
17 304 611 credinciosi, majoritatea absoluta mergand la biserica macar o data pe an.

Media matematica este de 515 parohii pentru 1 eparhie ortodoxa din Romania. De asemenea,  fiecarei eparhii ii revin in medie 25,79 manastiri. O unitate de invatamant teologic functionala revine unui numar de 0,56 eparhii, adica in fiecare eparhie exista, ca medie matematica, 1,75 unitati de invatamant teologic. O parohie ortodoxa din Romania cuprinde in medie 1249 de credinciosi, cu circa 1/3 mai mult decat parohiile din Federatia Rusa.

Am considerat necesara aceasta comparatie intre cele doua mari Biserici, pentru a putea intelege bine ca pretentia Moscovei de a se prezenta drept focarul principal al ortoxiei in lume, nu este altceva decat o foarte abila proaganda, mai degraba laica si geopolitica, decat una doctrinar-religioasa.

Iata acum ce scrie un reputat analist si cunoscator al realitatilor ascunde din Federatia Rusa, Vlad Crubeacov: „Apetitul Patriarhiei Moscovei pentru statutul de Biserica multinationala in detrimentul celui canonic de Biserica nationala ar putea fi explicat printr-o necesitate de a compensa in exteriorul tarii efectele dezastruoase ale lipsei de misiune ortodoxa interna si ale eschivarii de la indeplinirea functiilor de mama spirituala a poporului rus. Cine nu are puncte de sprijin in interior le cauta in afara. Elanul imperial orientat catre exterior este atat de mare incat Patriarhia Moscovei a initiat ”misiunea ortodoxa” pana si in Antarctida, dar uita ca dintre limbile celor peste 70 de popoare bastinase din Federatia Rusa, Sfanta Scriptura este tradusa integral doar in 2 (mordvina si tuvina), iar in 90% din localitatile tarii nu exista nici urma de biserica ortodoxa. De aceea umbla Patriarhul Moscovei dupa potcoave de pinguini morti prin Antarctida, dar nu are nici timp si nici placere sa mearga la Sinodul Panortodox din Creta. Ironia sortii, dar intre pinguinii antarctici si patriarhii ortodocsi Moscova ii prefera pe cei dintai, carora le acorda mai mult timp si atentie. Neputandu-se detasa de modul lumesc si imperial de gandire, Patriarhia Moscovei, drapata cu multinationalismul ei rusificator si dizolvant, se tine si se va tine cu dintii in continuare si de Basarabia, si de Ucraina, si de Bielorusia. Mai ales de cuprinzatoarea si mult mai religioasa decat Rusia Ucraina, zona din cauza careia, intre altele, Biserica Moscovei a boicotat Sfantul si Marele Sinod Panortodox din insula Creta.”

Si, pentru ca am pomenit de relatia oculta dintre Stalin si BOR, nascuta in 1938, va mai informez ca in 2014, Centrul editorial patriarhal Sviato-Troitiki coordonat de insusi Patriarhul Kirill a tiparit un calendar religios unde Stalin este numit „Conducatorul asezat de Dumnezeu”

Cum oare sa-l credem pe Patriarhul Kirill, cand ne vorbeste de Sfanta Rusie, cand, in plan intern editura Bisericii Ortodoxe Ruse publica, alaturi de calendare ortodoxe, un calendar dedicat unuia dintre cei mai mari criminali comunisti din istorie si prigonitori ai crestinismului, cu siguranta cel mai mare prigonitor al ortodoxiei rusesti?

O posibila explicatie a sinistrului paradox este oferita de ideologul lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin, care a vizitat de nenumarate ori Romania, inainte de vizita „istroica” a lui Kirill. Cand este intrebat cum se impaca anti-ortodoxismul comunismului, demolarea bisericilor, torturarea si uciderea clericilor, deportarea credinciosilor in Siberia si ateizarea fortata cu lupta pentru sacru, Dughin spune ca Stalin nu a facut decat sa distruga partea “foarte occidentalizata” a ortodoxiei, “imbibata de spiritul occidental, alienata de natiune. Visul mesianic poate exista si in afara Bisericii Ortodoxe, poate inflori si in alte forme. Comunismul a fost incercare de a elibera acest mesianism de o intelegere pur religioasa.”

Fara perdea, imbatat de mesianismul bolsevico-ortodox, Dughin afirma cu tarie: „Urmatorul pas va fi comunismul ortodox – Eurasianism, misionarism, pan-slavism, tatarofilie…”  adica ne prezinta o combinatie intre comunism/nazism si ortodoxie, o “ortodoxie purificata de elementele occidentale”. Prin „elemente occidentale” de care ar trebui descotorosita ortodoxia, Dughin intelege chiar crestinismul acesteia: „Ortodoxia si crestinismul sunt doua lucruri diferite. (…) Ortodoxia, care nu este o religie, ci o traditie, este mult mai aproape de ceea ce numim paganism. Include si incorporeaza in sine paganismul.”

O asemenea apostazie nu a fost niciodata combatuta de Patriarhul Kirill, ceea ce imi intareste credinta ca domnia sa, pe sub sutana, poarta si astazi epoletii de ofiter KGB.

Iata ce scria site-ul arhivelesecuritatii.blogspot.com despre Kirill, chiar inaintea vizitei sale in Romania:

In pasaport, se numeste Vladimir Gundyaev si in ciuda juramantului de castitate si saracie intru Hristos, este  miliardar, provine din temutul  KGB, s-a ocupat dupa 1990 cu  vanzari de tutun, alcool si carburanti si din cauza activitatilor sale, organizatiile non-profit au fost scutite de plata taxelor la stat.

Kirill  este pasionat de jocuri la Bursa, curse auto, schi alpin si de reproducerea unor rase exclusive de caini, detine vile in Elvetia si este proprietarul unui penthouse, cu vedere la Catedrala Hristos Mantuitorul din Moscova.

Patriarhul Rusiei a absolvit cu onoruri Academia spirituala de la Leningrad in 1969. Un an mai tarziu a obtinut diploma de master, devenind  secretar personal al Mitropolitului Nicodim, Directorul de Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse.

In 1972 este racolat de KGB si primeste numele de cod „Mihailov”. Din acel moment, Kirill a devenit fata Bisericii Ortodoxe in toate calatoriile din Occident. Kirill/Gundyaev/Mihailov a devenit apoi mult mai implicat in relatiile BOR cu tarile din Orientul Mijlociu, iar in 1975, la un forum in Nairobi, a aparat Uniunea Sovietica si a blamat scrisorile disidentilor, facand declaratii istorice precum ca oamenii de credinta nu au fost niciodata persecutati si nu au existat abuzuri ale drepturilor omului bazate pe religie in URSS. In 1991, anul in care Uniunea Sovietica s-a destramat, Kirill devine mitropolit si incepe sa dezvolte afaceri, mai degraba profane, decat lucrari duhovnicesti. In 1996 a devenit  membru al consiliului de administratie al bancii „Peresvet”, responsabil pentru deservirea intereselor financiare ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Infiinteaza organizatia non-profit „Nikita”prin care deruleaza importuri de tutun si alcool, ajungand sa detina o avere de peste 4 miliarde de dolari.

Patriarhul Kirill s-a implicat activ si in conflictul din Ucraina, sustinand necesitatea salvarii rusilor din afara granitelor Rusiei in aceeasi termeni in care vorbea Hitler in 1938 despre necesitatea salvarii nemtilor. Apologia razboiului promovata de Patriarhia Moscovei s-a facut in temeiurile asa-numitului Sobor Rusesc Popular Mondial (SRPM), o entitate stranie din punct de vedere bisericesc, dar pe care o prezideaza Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kirill.

Asadar, sa ramanem vigilenti in efortul nostru de a ne conecta valorilor civilizationale occidentale, pastrandu-ne credinta in Biserica noastra Ortodoxa, autocefala si ecumenica, privind cu obiectivitate si realism ofertele Kremlinului, care astazi vin frumos ambalate sub sutana unei false sfintenii!