Amenintarile Razboiului Hibrid impotriva Romaniei. Ce sanse mai avem sa ne pastram statutul de membru UE si NATO cand guvernul de la Bucuresti joaca fatis o partitura scrisa la Moscova?

0
1376

Frontierele din ce in ce mai nesigure

Un observator atent al scenei geopolitice poate observa destul de lesne ca exista o colaborare intensa si eficienta intre Moscova si Budapesta, ce vizeaza sabotarea intereselor Romaniei de a deveni un jucator independent pe piata resurselor energetice de la Marea Neagra. Pe Orban si Putin ii leaga doctrinar i-liberalismul anti european, ambii dezvoltand relatii stranse cu Liviu Dragnea, dusmanul declarat al statului de drept, al presedintiei Romaniei si un sabotor sistematic al parteneriatului economic cu UE si militar cu SUA…Dar Romania este asaltata de multe alte pericole, mai ales la granitele sale cu Ucraina si Moldova, unde agentii Kremlinului desfasoara adevarate scenarii de razboi hibrid.

Un predicat periculos al acestui razboi dintre Alianta Nord Atlantica si Federatia Rusa, purtat pe teritoriile Uniunii Europene il reprezinta prezenta bazelor militare americane din Polonia, Romania si Tarile Baltice, percepute de rusi ca „avanposturi balistice care ameninta direct stabilitatea regionala” cum afirma ministrul de externe Serghei Lavrov.

Un alt  camp de lupta este cel religios si a fost deja activat prin conflictul dintre Patriarhia de la Moscova si Patriarhia Ecumenica a Constantinopolului generat de recunoasterea canonica a Bisericii Ortodoxe Ucrainene care si-a cerut autocefalia, adica iesirea de sub jurisdictia Bisericii Ruse. Foarte importanta va fi poziția Bisericii Ortodoxe Române, care se lasă insa așteptată. In acest context, Patriarhul Filaret, capul Bisericii Ortodoxe ucrainene, a susținut recent că:  „Biserica Ortodoxă din R. Moldova este parte a Patriarhiei Române, iar Patriarhia Rusă a încălcat suveranitatea BOR: Patriarhia rusă acuză Patriarhia Constantinopolului de încălcarea canoanelor bisericești,însă ea însăși le încalcă în cazul Bisericii Ortodoxe din R. Moldova. Actuala R. Moldovă a fost parte a României, atunci când Basarabia a fost anexată de URSS. Atunci și Patriarhia Rusă a anexat Biserica Ortodoxă din Basarabia. În aceste condiții, Patriarhia rusă nu mai poate vorbi despre respectarea canoanelor.”

Referitor la Republica Moldova, putem constata ca aici se indeplinesc deja condițiile ideale pentru dezvoltarea unor războaie hibride care pot ameninta Romania si care  vor fi declansate prin consolidarea, odată cu alegerile de la 24 februarie 2019, a vectorului autohtonist / moldovenist în Parlamentul R. Moldova și la nivelul administrațiilor centrale și locale. Kremlinul contribuie decisv la consolidarea influenței cercurilor pro-rusești de la Chișinău. La recentul Forum de afaceri ruso-moldovean (desfășurat la Chișinău, 20-22 septembrie 2018, cu tema Moldova între Est și Vest), presupușii investitori ruși au promis că vor investi semnificativ în R. Moldova, doar „dacă președintele Dodon va asigura un climat de stabilitate politică„.  Cu această ocazie, cercurile de afaceri rusești au promis că pot crea rapid un Fond de dezvoltare ruso-moldovean, cu un capital inițial de 500 milioane dolari.

Faptul ca de anul viitor, Romania va detine Presedintia Consiliului UE,  impune de urgenta gasirea unui raspuns la intrebarea referitoare la rolul jucat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care detine si cetatenia romana sub numele de Vladimir Ulinici, si care este principalul sustinator al regimului pro rus de la Chisinau. Cancelariile occidentale nu-si explica de ce anumite companii aflate pe lista celor interzise după ocuparea Crimeei ajung să fie reprezentate în România de un fond de investiţii legat de  Plahotniuc şi susţinute de interese originare din Austria.

Ungaria, calul troian al Kremlinului

Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) argumenteaza ca: „O Budapesta asistată de Moscova şi nesancţionată de spaţiul euroatlantic devine o ameninţare regională” si ca este prima oară când un stat din interiorul UE şi NATO joacă la două capete, şi cu Estul şi cu Vestul.

Oare instituţiile statului român sunt  capabile să gestioneze provocările interne şi, mai ales, cele externe?  România se afla într-un context regional extrem de periculos, marcat, cu precădere, de o presiune ruso-maghiară.  Analistii geopolitici considera ca Budapesta, singură, nu mai poate fi o ameninţare pentru Bucureşti, in schimb asistată însă de Moscova devine periculoasă, mai ales ca vedem cu totii  o Ungarie care joacă la două capete, „un soi de viţel deştept de tip Kucima, Voronin sau Ianukovici, dar de dată asta din interiorul UE şi NATO!”,cum o defineste Dungaciu.

De ce este Romania o miza uriasa a Razboiului Hibrid?

Poate cea mai importanta miza care face din România tinta Razboiului Hibrid este legata de resursele noastre energetice si mai ales de infrastructura magistralelor de petrol si gaze care vor tranzita teritoriul național și pe măsură ce vor putea fi extrase uriașele pungi de gaze naturale din subsolul Mării Negre, vom deveni o sursa alternativa la gazul rusesc, pentru occident. Prin bursa de la București poate fi  tranzitată 50% din întreaga cantitate de gaze naturale, care va fi extrasă din Marea Neagră în următorii 20 de ani.